Un prim an frumos!

Astazi se face un an de cand nu mai lucrez in fascinantul domeniu IT…nici nu stiu daca e de sarbatorit faptul ca nu mai lucrez sau faptul ca am inceput doua proiecte generatoare de profit inca din primele actiuni, si cu un potential de crestere destul de bun pentru niste start-up uri facute cu bugete reduse fata de cat eram eu obisnuit sa cheltui pe banii altora :)

Cu bune si cu rele mi-a fost foarte usor sa inteleg ca industria T.I.&C. are cel putin o evolutie ciudata din multe puncte de vedere (ar fi multe de spus incepand de la arestari de sefi de companii IT cu rulaje de zeci/sute de milioane de euro pe an, pana la anchete, insolvente, blocari de conturi si monstruoase santaje politice devenite oarecum traditie), iar pentru multi din fostii colegi care inca mai activeaza in domeniu, jobul pare a fi un cosmar care ii bantuie zi de zi fara sansa de a se trezi din el prea curand, insa e clar ca nu toti au ocazia sa faca un “bailout lejer” si merg inainte fiecare cum poate si cum stie mai bine.

Am luat calea antreprenoriatului pornind cu sotia de mana si destule luari in deradere chiar de catre colegii de breasla, de catre oamenii cu care am stat la tigara si la bere ani la rand si care majoritatea probabil au si pariat pe un esec subit, care fie vorba intre noi nu prea se intrevede la nici un orizont :).  Dar cum nimic pe lumea asta nu e simplu va spun sincer ca nu exista cale usoara in afara castigului de pe 6 numere ghicite la loto iar munca pe care o depuneti ca angajat poate fi doar a zecea parte din ceea ce ai de facut ca antreprenor/patron/independent.

Idei sunt multe, am auzit o gramada de “lasa ca si eu ma gandesc sa fac X companie care sa faca Y chestii” insa abia cand lasi planul de pe foaie si incepi sa pui in practica ce vrei sa faci cu adevarat,  atunci iti vei cunoaste limitele psihologice, uneori fizice, atunci cand incepi sa pui rotitele in miscare si scoti untul din orice resursa pe care o ai si iti aduni sudorile pentru o ultima actiune pe care vrei sa o duci la bun sfarsit pe final de zi, cu speranta ca vei fi mai aproape de indeplinirea succesului scontat. Evident succesul nu apare imediat, este ca o fata morgana pe care o cauti nesperat intr-o padure de oameni si idei, tu fiind  legat la ochi si trimis de la o idee la alta prin diverse locatii cu diverse alte variante de a alege. Singurul lucru pe care il poti face sperand ca o sa reusesti, este sa incerci incontinuu si sa cauti repetat solutia care iti va aduce acel sentiment ca ai reusit sa ajungi acolo unde ti-ai propus initial! Si cum niciodata socoteala cu care pleci la drum nu se va potrivi cu cea pe care o stabilesti din mers odata ajuns la obiectiv, nu poti decat sa iti doresti si sa incerci mai mult ca sa vezi care sunt limitele tale reale. Unde se va termina “benzina” si cat de departe poti merge cu rezerva de energie pe care o mai ai? Raspunsul nu este decat unul singur: cat mai departe si cat mai sus!

La inceputul celui de-al doilea an, ma vad cu doua mici afaceri pe mana si zic ca nu e rau… in nici un caz nu are cum sa fie rau! :)

Imi autoadresez un calduros “La multi ani!” si merg mai departe!

S-auzim de bine si la anul!

Succes si voua!

happy_new_year01

RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Leave a Reply